duminică, 22 ianuarie 2012

Eminescu-un proiect de lectie

PROIECT DE LECŢIE Înv. Heroiu Iulia Şcoala cu cls. I-VIII „Grigore Moisil”- Năvodari, jud. Constanţa Aria curriculară: Limbă şi literatură Disciplina: Limba şi literatura română Clasa: a III-a Subiectul: „Ce te legeni …” de Mihai Eminescu Manualul utilizat: “Limba şi literatura română- manual pentru clasa a III-a, Tudora Piţilă, Cleopatra Mihăilescu, Ed. Aramis, 2005 Tipul lecţiei: Dobândire de noi cunoştinţe Conţinuturile învăţării: *Textul literar. Poezii cu tematică diversă. Strofa. Versul. Obiective de referinţă din programă: 3.1 să identifice elemente de bază ale organizării textului literar/nonliterar în pagină 3.3 să citească în mod conştient, corect un text cunoscut 3.7 să manifeste interes pentru lectura unor texte variate (literare sau nonliterare) Obiective operaţionale a) Cognitive: O1C – Să identifice titlul, autorul şi versurile poeziei; O2C – Să citescă în ritm propriu, conştient şi expresiv poezia; O3C – Să exprime în enunţuri proprii legătura dintre ilustraţia din manual şi conţinutul poeziei; O4C – Să formuleze clar, corect, logic răspunsuri la întrebări legate de conţinutul poeziei; O5C – Să integreze cuvintele noi (zare,pustiit,a îngâna) în enunţuri proprii; O6C – Să explice înţelesul expresiilor: „trece vremea mea” „bate vântul frunza-n dungă” „mă lasă pustiit” „mă-ngân numai cu el” b) afective: O1A –să-şi dezvolte sentimente de dragoste faţă de natură şi faţă de poetul Mihai Eminescu; O2A–să manifeste atenţie faţă de interlocutor în diferite situaţii de comunicare. c) psihomotorii. O1P –Să adopte o poziţie corectă în bancă în timpul lecturii şi scrierii Metode şi procedee: Lectura explicativă, conversaţia euristică, expunerea (anexa 1) Mijloace de învăţământ: Manualul, tablou cu portretul poetului, fişă de muncă independentă, diverse volume de poezii ale scriitorului (ediţii şi edituri diferite), CD – Johannes Brahms – fragment din Simfonia nr.3, CD – player, coală de flipchart, markere de diferite culori, dicţionare şcolare Forme de organizare a activităţii: frontal, individual, pe grupe Bibliografie:  “Limba şi literatura română- manual pentru clasa a III-a,Tudora Piţilă, Cleopatra Mihăilescu, Ed. Aramis, 2005  Ministerul Educţiei şi Cercetării/ Consiliul Naţional pentru Curriculum / Programe şcolare pentru clasa a III-a / Limba şi literatura română/ Aprobat prin ordin al ministrului Nr. 5198/ 01.11.2004 Demersul didactic 1. Moment organizatoric: Se pregătesc mijloacele de învăţământ, elevii pregătesc manualul, dicţionarele şcolare 2. Captarea atenţiei şi trezirea interesului pentru lecţie: Elevii sunt antrenaţi într-un joc de imaginaţie: „Dacă aş fi poet aş scrie despre.....pentru că..........”. După acest model elevii vor continua timp de 2-3 minute. 3. Enunţarea scopului şi obiectivelor lecţiei: Elevilor li se spune că vor studia poezia “Ce te legeni...” de Mihai Eminescu şi, pe înţesul lor, reformulate, le vor fi prezentate obiectivele operaţionale. 4. Dirijarea învăţării: a) Prezentarea materialului: Discuţie între învăţătoare şi elevi despre cunoştinţele pe care aceştia le le au despre personalitatea şi creaţia lui Mihai Eminescu. Învăţătoarea va face o scurtă expunere despre viaţa şi opera scriitorului (anexa 1) şi le va arăta tabloul cu portretul poetului. Apoi elevii vor deschide manualul la pagina 22 şi vor observa: ilustraţia de pe pagină, aşezarea textului în pagină, titlul, autorul şi vor participa la discuţia cu învăţătoarea, pe marginea celor observate (imaginea copacului, chipul poetului asemănător celui din tabloul prezentat, aşezarea versurilor, scrierea acestora cu majuscula, semnele de punctuaţie folosite et.). Pe fundal muzical - Johannes Brahms – fragment din Simfonia nr.3- învăţătoarea citeşte model poezia, insistând asupra intonării semnelor de punctuaţie, a respiraţiei şi ritmului poeziei. Urmează discuţii cu elevii: ce au simţit în timp ce ascultau poezia, despre ce a fost vorba în versurile audiate, cine stă de vorbă şi cu cine etc. b) Formularea sarcinilor de lucru: elevii citesc individual poezia şi li se cere să marcheze cuvintele deosebite unde au nevoie de lămuriri ( 5 minute). Se scrie pe tablă titlul poeziei, autorul , elevii scriu şi ei în caiete, apoi cu ajutorul dicţionarelor şcolare se noteză pe tablă şi în caiete sensul acestora. Elevii vor formula oral enunţuri cu cuvintele noi. Se explică înţelesul expresiilor „trece vremea mea”, „bate vântul frunza-n dungă”, „mă lasă pustiit”, „mă-ngân numai cu el”(„Îmi folosesc cunoştinţele”, ex. 4). c) Obţinerea performanţei : Elevii vor citi cu glas tare, în ritm propriu, expresiv poezia (câţiva elevi), apoi se va realiza citirea selectivă, citirea pe roluri (“Să lucrăm”, ex. 1-4) . Învăţătoarea va urmări în permanenţă respectarea semnelor de punctuaţie, corectând tendinţa lor de a “cânta” versurile şi de a se opri la sfârşitul fiecăruia. Elevii vor fi împărţiţi în cinci grupe, fiecare grupă va primi o fişă pe care va fi formulată cerinţa, după cum se vede în schema de alături. Această schemă este construită şi pe coala de flipchart, fiecare cerinţă fiind marcată cu o culoare distinctă. Li se va preciza elevilor timpul de lucru şi, după caz, li se vor da explicaţii suplimentare. La expirarea timpului de lucru se vor asambla pe coală răspunsurile. Învăţătoarea şi elevii vor urmări şi corecta rezolvările. 5. Asigurarea feed- backului:Conversaţie cu ele- vii: Ce text au studiat azi, cine a fost Mihai Eminescu, ce alte poezii de Eminescu mai cunosc etc. Învăţătoarea le prezintă elevilor volumele de poezii pe care le are la îndemănă, eventual spicuie câteva titluri de poezii, mai cunoscute sau lecturează o poezie/ fragment dintr-o poezie potrivită vârstei şi puterii lor de înţelegere („Somnoroase păsărele”, „Revedere”, „La mijloc de codru”) 5. Retenţia şi transferul cunoştinţelor: Se realizează, deasemenea, printr-o scurtă conversaţie (ce alte poezii au mai studiat în clasa a III-a, cine sunt autorii lor, care a fost tematica acestor poezii). 6. Tema pentru acasă: Memorarea poeziei, procurarea de către fiecare elev, a unui volum de poezii de Mihai Eminescu, pentru lectura din volum la ora următoare. ANEXA 1 MIHAI EMINESCU Biografie Mihai Eminescu s-a născut la Botoşani la 15 ianuarie 1850. Este al şaptelea dintre cei unsprezece copii ai căminarului Gheorghe Eminovici şi al Ralucăi Eminovici, născută in Juraşcu. Copilăria a petrecut-o la Botoşani şi Ipoteşti, în casa părintească şi prin împrejurimi, într-o totală libertate de mişcare şi de contact cu oamenii şi cu natura, stare evocată cu adâncă nostalgie în poezia de mai târziu (,,Fiind băiet păduri cutreieram” sau,, O, rămâi”). 1858-1866 - urmează şcoala la Cernăuţi, iar între timp: funcţionar la diverse instituţii din Botoşani sau pribegeşte cu trupa Tardini-Vlãdicescu; 1866 - primele manifestări literare („La mormântul lui Aron Pumnul” ) 1866-1869 - pribegeşte pe traseul Cernăuţi-Blaj-Sibiu-Giurgiu-Bucureşti; de fapt, cunoaşte direct: poporul, limba, obiceiurile româneşti, realităţile. Sufleur şi copist de roluri în trupa lui Iorgu Caragiale, apoi secretar în formaţia lui Mihai Pascaly şi la recomandarea acestuia, sufleur şi copist la Teatrul Naţional, unde îl cunoaşte I.L.Caragiale. Continuă să publice în "Familia"; scrie poezii, drame, fragmente de roman, face traduceri din germană; 1869-1872 - este student la Viena; 1872-1874 - student "ordinar" la Berlin; Junimea îi acordã o bursă cu condiţia să-şi ia doctoratul în filozofie; urmează cu regularitate douã semestre, dar nu se prezintă la examene; 1874-1877 - Iaşi: director al Bibliotecii Centrale; profesor suplinitor; revizor şcolar pentru judeţele: Iaşi şi Vaslui; redactor la ziarul "Curierul de Iaşi". Continuă sã publice în "Convorbiri literare"; Devine prieten cu Ion Creangã pe care-l determinã să scrie şi-l introduce la Junimea. Situaţie materialã nesigură; necazuri familiale: îi muriserã mai multi fraţi - îi moare mama; e indrãgostit de Veronica Micle; 1877 - Bucureşti -> pânã în 1883 - redactor, redactor şef la ziarul "Timpul" -> activitate publicisticã excepţionalã, care-i ruinează sănătatea; scrie marile lui poeme: Scrisorile, Luceafãrul, etc.; 1883 - se îmbolnãveşte grav; internat la spitalul doctorului Şuţu, apoi la un institut lângă Viena; în decembrie îi apare volumul "Poezii" - prefaţã şi texte selectate de Titu Maiorescu; 1883-1889 –au urmat ani de boală; În data de 15 iunie 1889, în jurul orei 3 dimineaţa, poetul a murit în sanatoriul doctorului Şuţu din strada Plantelor, Bucureşti. Ziarul Românul anunţa ziua următoare la ştiri: Eminescu nu mai este. În 17 iunie Eminescu a fost înmormântat la umbra unui tei din cimitirul Bellu. Sicriul a fost dus pe umeri de elevi de la Şcoala normală de institutori din Bucureşti. Despre moartea poetului, G. Călinescu a scris: „Astfel se stinse în al optulea lustru de viaţă cel mai mare poet, pe care l-a ivit şi-l va ivi vreodată, poate, pământul românesc. Ape vor seca în albie şi peste locul îngropării sale va răsări pădure sau cetate, şi câte o stea va veşteji pe cer în depărtări, până când acest pământ să-şi strângă toate sevele şi să le ridice în ţeava subţire a altui crin de tăria parfumurilor sale”.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu