marți, 31 ianuarie 2012


Ion Luca Caragiale, biografie (1852 - 1912)

Ion Luca Caragiale, poet şi dramaturg, comentator politic şi ziarist român
Ion Luca Caragiale, poet şi dramaturg, comentator politic şi ziarist român
Ion Luca Caragiale (n. 1 februarie 1852, Haimanale, județul Prahova, astăzi I. L. Caragiale, județul Dîmboviţa, d. 9 iunie 1912, Berlin) a fost un dramaturg, nuvelist, pamfletar, poet, scriitor, director de teatru, comentator politic și ziarist român, de origine greacă. Este considerat a fi cel mai mare dramaturg român și unul dintre cei mai importanți scriitori români. A fost ales membru al Academiei Române post-mortem.
S-a născut în ziua de 1 februarie 1852, în satul Haimanale, care-i poartă astăzi numele, fiind primul născut al lui Luca Caragiale și al Ecaterinei. 
Atras de teatru, Luca s-a căsătorit în 1839 cu actrița și cîntăreața Caloropulos, de care s-a despărțit, fără a divorța vreodată, întemeindu-și o familie statornică cu brașoveanca Ecaterina, fiica negustorului grec Luca Chiriac Caraboas.
Primele studii le-a făcut între anii 1859 și 1860 cu părintele Marinache, de la Biserica Sf. Gheorghe din Ploiești, iar până în anul 1864 a urmat clasele primare II-V, la Școala Domnească din Ploiești.
În 1870 a fost nevoit să abandoneze proiectul actoriei și s-a mutat cu familia la București, luîndu-și cu seriozitate în primire obligațiile unui bun șef de familie. 
L-a cunoscut pe Eminescu cînd tînărul poet, debutant la Familia, era sufleur și copist în trupa lui Iorgu. În 1871, Caragiale a fost numit sufleur și copist la Teatrul Național din București, după propunerea lui Mihail Pascaly. 
În august 1877, la izbucnirea Războiului de Independență, a fost conducător al ziarului Națiunea română.
I.L. Caragiale a fost, printre altele, și director al Teatrului Național din București.
De la debutul său în dramaturgie (1879) și pînă în 1892, Caragiale s-a bucurat de sprijinul Junimii, deși în întregul proces de afirmare a scriitorului, Junimea însăși a fost, până prin 1884 - 1885, ținta atacurilor concentrate ale adversarilor ei. Se poate afirma că destule dintre adversitățile îndreptate împotriva lui Caragiale se datorează și calității sale de junimist și de redactor la conservator-junimistul ziar Timpul (1878 - 1881). Prima piesă a dramaturgului, O noapte furtunoasă, bine primită de Junimea și publicată în Convorbiri literare (1879), unde vor apărea de altfel toate piesele sale, a beneficiat, la premieră, de atacuri deloc neglijabile.
După trei ani de colaborare, Caragiale s-a retras în iulie 1881 de la Timpul, dar Comitetul Teatrului Național de la Iași, prezidat de Iacob Negruzzi, îl numește director de scenă, post pe care dramaturgul l-a refuzat. A participat frecvent la ședințeleJunimii, iar la întîlnirea din martie 1884, în prezența lui Alecsandri, și-a mărturisit preferința pentru poeziile lui Eminescu. La 6 octombrie a citit la aniversarea Junimii, la Iași, O scrisoare pierdută, reprezentată la 13 noiembrie, în prezența reginei, cu un mare succes.
În 1889, anul morții poetului Mihai Eminescu, Caragiale a publicat articolul în Nirvana. În 1890 a fost profesor de istorie la clasele I-IV la Liceul Particular Sf. Gheorghe.
În acelaşi an s-a căsătorit cu Alexandrina Burelly, fiica actorului Gaetano Burelly. Din această căsătorie vor rezulta mai întâi două fete.
În ianuarie 1893, retras din ziaristică de la sfârșitul anului 1889, Caragiale a înființat revista umoristică Moftul român, subintitulată polemic “Revista spiritistă națională, organ pentru răspândirea științelor oculte în Dacia Traiană”. Începînd cu numărul 11, revista a devenit ilustrată, publicînd caricaturi, iar prin publicarea unora dintre cele mai valoroase schițe caragialiene, Moftul român s-a dovedit și un organ literar.
Caragiale s-a bucurat de recunoașterea operei sale pe perioada vieții sale, însă a fost și criticat și desconsiderat. După moartea sa, a început să fie recunoscut pentru importanța sa în dramaturgia românească. După moartea sa, piesele sale au fost jucate și au devenit relevante în perioada regimului communist.
"Lucrarea d-lui Caragiale este originală, comediile sale pun pe scenă câteva tipuri din viața noastră socială de astăzi și le dezvoltă cu semnele lor caracteristice, cu deprinderile lor, cu expresiile lor, cu tot aparatul înfățișării lor în situațiile anume alese de autor”.
(Titu Maiorescu)
Deși Caragiale a scris doar nouă piese, el este cel mai bun dramaturg român prin faptul că a reflectat cel mai bine realitățile, limbajul și comportamentul românilor. Opera sa a influențat și pe alți dramaturgi, cum ar fi Eugen Ionesco.
În zorii zilei de 9 iunie 1912, Caragiale a murit subit în locuința sa de la Berlin, din cartierul Schöneberg, bolnav fiind de arterioscleroză.
Articol îngrijit de: Vlada Afteni 

Bibliografie:
  1. Cioculescu, Șerban (1940). Viața lui Ion Luca Caragiale;
  2. www.ro.wikipedia.org;
  3. Limba şi literatura română, cl.XII, ed.2000.  

duminică, 29 ianuarie 2012

project

Date: the 31 st of January
Form: II nd
Subject of the lesson: What Day Is It Today?
 Type of lesson: Combined / Mixed lesson
 Specific competence indicators &
 sub competences: Listening: 1.3 Understanding the meaning of words in simple sentences.
 Reading: 3.4 Defining connections between sentences & pictures that go which them.
Spoken Interaction: 2.5 Reproducing a simple short song in English. Teaching aims: Communicative aims: • Understanding words in context;
• Increasing awareness about the sound-letters;
• Increasing awareness about the way we learn vocabulary. Learning aims: By the end of the lesson the students will be able to:
 • Become aware of the way we spell words;
• Pronounce the days of the week as accurately as possible;
• Learn the new vocabulary;
• Read & write some words & sentences;
• Sing a simple short song in English. Skills: • speaking, • reading, • listening • writing. Organizing types: • class work, • group work, • individual work. Aids: • textbooks, • poster, • worksheets; • CD player & CD. THE STAGES OF THE LESSON PROCEDURE Activity 1 Interaction: T – Ss Timing: 5min WARM-UP The pupils receive four ”trees” and papers of different colours with the months of the year written on them. They have to stick the papers on each tree according to each season. All the trees will be arranged by seasons on a panel in front of the classroom. (Annex 1) Activity 2 Interaction: T - Ss; Ss -T; Timing: 5 min CHECKING OF PREVIOUS KNOWLEDGE The pupils repeat the seasons and the months describing the trees, one by one. The pupils read the exercise (ex.2, page 53, WB) that they had as homework and the teacher corrects it, if necessary. Activity 3 Interaction: T – Ss Timing: 5 min FORMULATION OF THE SUBJECT The teacher announces the title of the new lesson – What Day Is It Today? and the learning aims. The teacher writes the title of the lesson on the blackboard. The pupils write the title and date in their copybooks. Activity 4 Interaction: T - Ss; Ss - T; Ss-Ss Timing: 20 min COMMUNICATION OF KNOWLEDGE (PRESENTATION) The teacher introduces the new vocabulary (written on handouts) concerning the days of the week. The pupils repeat the words after the teacher, and then they read alone one by one. ( Annex 2) The teacher initiates a conversation with the students asking them some questions as:  “What’s your favourite school day?”  “What day of the week is today?”  ”What day of the week was yesterday?”  ”What day of the week will be tomorrow?”  ”What is the first (the second, the seventh…) day of the week?” The T divides the class into four groups & gives each group a set of worksheets with sentences & pictures that they have to match correctly. (Ex. On Monday I get up. = the picture that illustrates this action…). They have 3 minutes to do it. The team that finishes first & matches correctly all the sentences with the pictures is the winner. Then the pupils read the sentences & show the pictures. After that the teacher asks questions as: ”When does read, play etc.? ( 2 minutes) (Annex 3) The T proposes to do exercise 4, page 57. The pupils play the game: Odd-Man-Out. In pairs the pupils will have to identify which of the following words doesn’t belong. They will be asked to state their reason (5 minutes).After the pairs will have made their reasons, the class will compare & correct them if necessary (2 minutes). Activity 5 Interaction: T – Ss; Ss – T; Timing: 8 min FIXATION OF KNOWLEDGE (PRACTICE AND PRODUCTION) The T teaches the pupils a new song: The days of the week. The Ss receive the lyrics, listen to the tape and sing along. Dream English Days of the Week Chant Sunday, Monday, Tuesday, Wednesday (repeat) Touch your head, touch your shoulders Touch your knees, touch your toes! Thursday, Friday, Saturday, a week (repeat) Touch your eyes, touch your ears Touch your mouth, touch your nose! Today is..., Tomorrow is..., Yesterday was..., a day (repeat) Say hello, say hello wave your hands and say hello! (Annex 4) Activity 6 Interaction: T - Ss Timing: 1 min EVALUATION The T appreciates the work of the students and rewards the most active ones with good marks. Activity 7 Interaction: T - Ss; Timing: 1 min HOMEWORK The T writes on the blackboard the pupils' homework for the following lesson (exercise 2 & 3 page 54, WB) & gives explanations about how to do it.

duminică, 22 ianuarie 2012

OCAUA LUI CUZA (lectură)

OCAUA LUI CUZA (lectură) Cuza-Vodă obişnuia adesea să se îmbrace ca un om de rând şi să se amestece prin norod.Dorea să afle el însuşi cum trăiesc cei mulţi.Aşa , că într-o zi şi-a pus căciulă şi suman ţărănesc, a luat două putini cu lapte acru şi s-a dus în târg, la Galaţi.Pasămite, aflase măria-sa că unii negustori nu foloseau ocaua cea mare, aşa cum hotărâse o lege din acea vreme,şi căreia poporul îi spunea “ocaua lui Cuza”.A căutat,deci “ţăranul” să vândă laptele la un băcan despre care se spunea că n-ar fi tocmai- tocmai cinstit şi vinde cu “ocaua mică” , dar nimeni nu-l putea prinde cu înşelăciunea. -Jupâne negustor, nu-ţi iau bani, s-a tocmit “ţăranul”,ci ne învoim ca la şase ocale de lapte să-mi dai o oca de untdelemn. - Bine , a primit negustorul ,clipind şmecher din ochi. A luat de pe tejghea ocaua mare,”ocaua lui Cuza”,şi-a măsurat laptele;douăzeci si patru de ocale..A socotit că trebuie să plătească ,în schimb ,patru ocale de untdelemn. -Caută să-mi măsori drept,cu aceeaşi oca,a stăruit “ţăranul”. -Nu se poate, că-i plină de lapte.Îţi măsor cu asta! Şi a scos de sub tejghea altă oca. -Păi ,ocaua asta-i mai mică, a zis “ţăranul”. -Ce te pricepi tu,nepricopsitule!Ocaua-i oca şi gata! Atunci “ţăranul” a scos căciula din cap, a lepădat sumanul şi s-a arătat în tunica albastră,cu epoleţi auriţi,ca un domnitor.Neguţătorul a înlemnit . De uimire a scăpat ocaua din mână. -Ei,negustorule,mai zici şi-acum că nut e-am prins cu ocaua mică? -Nu mai zic, măria-ta!Iertare,milă,prea bunule! Cuza-Vodă a poruncit să-i lege de gât două cele ocale şi să-l poarte pe uliţi,să afle lumea că a căutat să înşele cumpărătorii. -Să ridice ocalele pe rând ,să le arate lumii şi să spună tare cu care va vinde şi cu care n-are să mai vândă de-aici încolo. Străjuit de slujitori domneşti,neguţătorul merge ape uliţi ,ridica ocaua mică şi striga cât îl ţinea gura: -Cu asta , nu! Apoi,ridica ocaua mare şi striga şi mai tare: -Cu asta, da! Şi aşa l-au plimbat slujitorii domneşti prin tot târgul:”Cu asta ,nu!”…”Cu asta ,da!”…Şi i-a fost de ajuns această plimbare ca să se facă om cinstit. Vocabular SUMÁN ~e n. 1) Palton lung până la genunchi, confecţionat din postav gros de casă şi purtat odinioară de ţărani. OCÁ, ocale, s.f. Veche unitate de măsură pentru capacităţi şi greutăţi, egală cu circa un litru (sau un kilogram) şi un sfert; p. ext. cantitate de marfă, de obiecte etc. egală cu această unitate de măsură; vasul cu care se măsoară. ♢ Oca mică = măsură falsă, mai mică decât cea legală; PÚTINĂ, putini, s.f. Vas de lemn, de obicei de forma unui trunchi de con, făcut din doage legate cu cercuri şi folosit mai ales la păstrarea unor brânzeturi, murături

Eminescu-un proiect de lectie

PROIECT DE LECŢIE Înv. Heroiu Iulia Şcoala cu cls. I-VIII „Grigore Moisil”- Năvodari, jud. Constanţa Aria curriculară: Limbă şi literatură Disciplina: Limba şi literatura română Clasa: a III-a Subiectul: „Ce te legeni …” de Mihai Eminescu Manualul utilizat: “Limba şi literatura română- manual pentru clasa a III-a, Tudora Piţilă, Cleopatra Mihăilescu, Ed. Aramis, 2005 Tipul lecţiei: Dobândire de noi cunoştinţe Conţinuturile învăţării: *Textul literar. Poezii cu tematică diversă. Strofa. Versul. Obiective de referinţă din programă: 3.1 să identifice elemente de bază ale organizării textului literar/nonliterar în pagină 3.3 să citească în mod conştient, corect un text cunoscut 3.7 să manifeste interes pentru lectura unor texte variate (literare sau nonliterare) Obiective operaţionale a) Cognitive: O1C – Să identifice titlul, autorul şi versurile poeziei; O2C – Să citescă în ritm propriu, conştient şi expresiv poezia; O3C – Să exprime în enunţuri proprii legătura dintre ilustraţia din manual şi conţinutul poeziei; O4C – Să formuleze clar, corect, logic răspunsuri la întrebări legate de conţinutul poeziei; O5C – Să integreze cuvintele noi (zare,pustiit,a îngâna) în enunţuri proprii; O6C – Să explice înţelesul expresiilor: „trece vremea mea” „bate vântul frunza-n dungă” „mă lasă pustiit” „mă-ngân numai cu el” b) afective: O1A –să-şi dezvolte sentimente de dragoste faţă de natură şi faţă de poetul Mihai Eminescu; O2A–să manifeste atenţie faţă de interlocutor în diferite situaţii de comunicare. c) psihomotorii. O1P –Să adopte o poziţie corectă în bancă în timpul lecturii şi scrierii Metode şi procedee: Lectura explicativă, conversaţia euristică, expunerea (anexa 1) Mijloace de învăţământ: Manualul, tablou cu portretul poetului, fişă de muncă independentă, diverse volume de poezii ale scriitorului (ediţii şi edituri diferite), CD – Johannes Brahms – fragment din Simfonia nr.3, CD – player, coală de flipchart, markere de diferite culori, dicţionare şcolare Forme de organizare a activităţii: frontal, individual, pe grupe Bibliografie:  “Limba şi literatura română- manual pentru clasa a III-a,Tudora Piţilă, Cleopatra Mihăilescu, Ed. Aramis, 2005  Ministerul Educţiei şi Cercetării/ Consiliul Naţional pentru Curriculum / Programe şcolare pentru clasa a III-a / Limba şi literatura română/ Aprobat prin ordin al ministrului Nr. 5198/ 01.11.2004 Demersul didactic 1. Moment organizatoric: Se pregătesc mijloacele de învăţământ, elevii pregătesc manualul, dicţionarele şcolare 2. Captarea atenţiei şi trezirea interesului pentru lecţie: Elevii sunt antrenaţi într-un joc de imaginaţie: „Dacă aş fi poet aş scrie despre.....pentru că..........”. După acest model elevii vor continua timp de 2-3 minute. 3. Enunţarea scopului şi obiectivelor lecţiei: Elevilor li se spune că vor studia poezia “Ce te legeni...” de Mihai Eminescu şi, pe înţesul lor, reformulate, le vor fi prezentate obiectivele operaţionale. 4. Dirijarea învăţării: a) Prezentarea materialului: Discuţie între învăţătoare şi elevi despre cunoştinţele pe care aceştia le le au despre personalitatea şi creaţia lui Mihai Eminescu. Învăţătoarea va face o scurtă expunere despre viaţa şi opera scriitorului (anexa 1) şi le va arăta tabloul cu portretul poetului. Apoi elevii vor deschide manualul la pagina 22 şi vor observa: ilustraţia de pe pagină, aşezarea textului în pagină, titlul, autorul şi vor participa la discuţia cu învăţătoarea, pe marginea celor observate (imaginea copacului, chipul poetului asemănător celui din tabloul prezentat, aşezarea versurilor, scrierea acestora cu majuscula, semnele de punctuaţie folosite et.). Pe fundal muzical - Johannes Brahms – fragment din Simfonia nr.3- învăţătoarea citeşte model poezia, insistând asupra intonării semnelor de punctuaţie, a respiraţiei şi ritmului poeziei. Urmează discuţii cu elevii: ce au simţit în timp ce ascultau poezia, despre ce a fost vorba în versurile audiate, cine stă de vorbă şi cu cine etc. b) Formularea sarcinilor de lucru: elevii citesc individual poezia şi li se cere să marcheze cuvintele deosebite unde au nevoie de lămuriri ( 5 minute). Se scrie pe tablă titlul poeziei, autorul , elevii scriu şi ei în caiete, apoi cu ajutorul dicţionarelor şcolare se noteză pe tablă şi în caiete sensul acestora. Elevii vor formula oral enunţuri cu cuvintele noi. Se explică înţelesul expresiilor „trece vremea mea”, „bate vântul frunza-n dungă”, „mă lasă pustiit”, „mă-ngân numai cu el”(„Îmi folosesc cunoştinţele”, ex. 4). c) Obţinerea performanţei : Elevii vor citi cu glas tare, în ritm propriu, expresiv poezia (câţiva elevi), apoi se va realiza citirea selectivă, citirea pe roluri (“Să lucrăm”, ex. 1-4) . Învăţătoarea va urmări în permanenţă respectarea semnelor de punctuaţie, corectând tendinţa lor de a “cânta” versurile şi de a se opri la sfârşitul fiecăruia. Elevii vor fi împărţiţi în cinci grupe, fiecare grupă va primi o fişă pe care va fi formulată cerinţa, după cum se vede în schema de alături. Această schemă este construită şi pe coala de flipchart, fiecare cerinţă fiind marcată cu o culoare distinctă. Li se va preciza elevilor timpul de lucru şi, după caz, li se vor da explicaţii suplimentare. La expirarea timpului de lucru se vor asambla pe coală răspunsurile. Învăţătoarea şi elevii vor urmări şi corecta rezolvările. 5. Asigurarea feed- backului:Conversaţie cu ele- vii: Ce text au studiat azi, cine a fost Mihai Eminescu, ce alte poezii de Eminescu mai cunosc etc. Învăţătoarea le prezintă elevilor volumele de poezii pe care le are la îndemănă, eventual spicuie câteva titluri de poezii, mai cunoscute sau lecturează o poezie/ fragment dintr-o poezie potrivită vârstei şi puterii lor de înţelegere („Somnoroase păsărele”, „Revedere”, „La mijloc de codru”) 5. Retenţia şi transferul cunoştinţelor: Se realizează, deasemenea, printr-o scurtă conversaţie (ce alte poezii au mai studiat în clasa a III-a, cine sunt autorii lor, care a fost tematica acestor poezii). 6. Tema pentru acasă: Memorarea poeziei, procurarea de către fiecare elev, a unui volum de poezii de Mihai Eminescu, pentru lectura din volum la ora următoare. ANEXA 1 MIHAI EMINESCU Biografie Mihai Eminescu s-a născut la Botoşani la 15 ianuarie 1850. Este al şaptelea dintre cei unsprezece copii ai căminarului Gheorghe Eminovici şi al Ralucăi Eminovici, născută in Juraşcu. Copilăria a petrecut-o la Botoşani şi Ipoteşti, în casa părintească şi prin împrejurimi, într-o totală libertate de mişcare şi de contact cu oamenii şi cu natura, stare evocată cu adâncă nostalgie în poezia de mai târziu (,,Fiind băiet păduri cutreieram” sau,, O, rămâi”). 1858-1866 - urmează şcoala la Cernăuţi, iar între timp: funcţionar la diverse instituţii din Botoşani sau pribegeşte cu trupa Tardini-Vlãdicescu; 1866 - primele manifestări literare („La mormântul lui Aron Pumnul” ) 1866-1869 - pribegeşte pe traseul Cernăuţi-Blaj-Sibiu-Giurgiu-Bucureşti; de fapt, cunoaşte direct: poporul, limba, obiceiurile româneşti, realităţile. Sufleur şi copist de roluri în trupa lui Iorgu Caragiale, apoi secretar în formaţia lui Mihai Pascaly şi la recomandarea acestuia, sufleur şi copist la Teatrul Naţional, unde îl cunoaşte I.L.Caragiale. Continuă să publice în "Familia"; scrie poezii, drame, fragmente de roman, face traduceri din germană; 1869-1872 - este student la Viena; 1872-1874 - student "ordinar" la Berlin; Junimea îi acordã o bursă cu condiţia să-şi ia doctoratul în filozofie; urmează cu regularitate douã semestre, dar nu se prezintă la examene; 1874-1877 - Iaşi: director al Bibliotecii Centrale; profesor suplinitor; revizor şcolar pentru judeţele: Iaşi şi Vaslui; redactor la ziarul "Curierul de Iaşi". Continuă sã publice în "Convorbiri literare"; Devine prieten cu Ion Creangã pe care-l determinã să scrie şi-l introduce la Junimea. Situaţie materialã nesigură; necazuri familiale: îi muriserã mai multi fraţi - îi moare mama; e indrãgostit de Veronica Micle; 1877 - Bucureşti -> pânã în 1883 - redactor, redactor şef la ziarul "Timpul" -> activitate publicisticã excepţionalã, care-i ruinează sănătatea; scrie marile lui poeme: Scrisorile, Luceafãrul, etc.; 1883 - se îmbolnãveşte grav; internat la spitalul doctorului Şuţu, apoi la un institut lângă Viena; în decembrie îi apare volumul "Poezii" - prefaţã şi texte selectate de Titu Maiorescu; 1883-1889 –au urmat ani de boală; În data de 15 iunie 1889, în jurul orei 3 dimineaţa, poetul a murit în sanatoriul doctorului Şuţu din strada Plantelor, Bucureşti. Ziarul Românul anunţa ziua următoare la ştiri: Eminescu nu mai este. În 17 iunie Eminescu a fost înmormântat la umbra unui tei din cimitirul Bellu. Sicriul a fost dus pe umeri de elevi de la Şcoala normală de institutori din Bucureşti. Despre moartea poetului, G. Călinescu a scris: „Astfel se stinse în al optulea lustru de viaţă cel mai mare poet, pe care l-a ivit şi-l va ivi vreodată, poate, pământul românesc. Ape vor seca în albie şi peste locul îngropării sale va răsări pădure sau cetate, şi câte o stea va veşteji pe cer în depărtări, până când acest pământ să-şi strângă toate sevele şi să le ridice în ţeava subţire a altui crin de tăria parfumurilor sale”.

luni, 2 ianuarie 2012

Conferinţa “Iubirea,ultima şansă” în premieră la Năvodari La Centrul Cultural Năvodari a avut loc pe 22 decembrie conferinţa “Iubirea,ultima şansă” organizată de stareţul Sf.Mănăstiri Casian, protos. Iustin Petre cu sprijinul Primăriei Năvodari şi având ca invitat special pe poetul şi eseistul Ilorian Păunoiu. Un moment solemn, deosebit, cu multă încărcătură emoţională. Folosind puterea exemplului - acesta a vorbit despre suferinţa proprie care îi marchează existenţa de la opt ani, distrofie musculară progresivă de tip Duchenne - a dovedit că, uneori, suferinţa este drumul spre bucurie şi iubire. Cu binecuvântarea părintelui stareţ al Mănăstirii Sfântului „Ioan Casian”, protosinghel Iustin Petre, Ilorian Păunoiu, întărit de durere, a răspuns întrebărilor pe temă creştină ale celor prezenţi, din rândurile cărora s-au remarcat tinerii. S-au rostit cuvinte frumoase, evocatoare, de prietenie pentru invitat, cel ce a impresionat auditoriul prin forţa cuvântului său, prin vocea-i catifelată, frumos timbrată. Conferinţa “Iubirea,ultima şansă” a fost prefaţată de comemorarea eroilor neamului căzuţi în 22 decembrie 1989 printr-un moment artistic susţinut de jurnalistul si prozatorul vâlcean Dumitru Negulescu şi un colaj de colinde tradiţionale susţinut de corul de copii “Armonia” al Centrului Cultural Năvodari. În finalul întâlnirii, invitatul special al serii a delectat auditoriul cu un recital de poezie şi colinde vestind Naşterea Domnului. Reuniunea a fost onorată de prezenţa domnului Matei Nicolae, primarul oraşului Năvodari şi a întregului staff al cabinetului său, preotii Bretea Mihai şi Pătrascu Adrian şi redactorul şef al revistei Colţul Profesorului,,d-na prof. Diana Adam. Ilorian Păunoiu s-a născut 46 de ani în urmă (14 decembrie 1965), pe Valea Luncavăţului, la Meieni, comuna Popeşti. A avut o copilărie normală, ca al oricărui copil care este înconjurat de locuri frumoase. După absolvirea liceului, zborul i-a fost frânt de o suferinţă neiertătoare ce la ţintuit, până în zilele noastre într-un scaun cu rotile, “o experienţă pe care nu am dorit-o, pe care ne-a fost, care ţine de destinul fiecăruia” (după cum mărturisea în “Scrisori către aproapele. Introducere în agapologie”). Debutează în literatură cu versuri, în “Vâlcea literară” (1986), revistă a Societăţii Literare “Anton Pann”. Au urmat apariţiile sale în presa scrisă de specialitate (”Tribuna” Cluj, “Luceafărul” Bucureşti), la posturile de radio şi televiziune. Devine membru fondator al Societăţii Culturale “Anton Pann”. Cu optimismul şi energia sa deosebită este un remarcabil animator cultural. Înfiinţează Cenaclul literar pentru tineret “Lumină lină” (Râmnicu-Vâlcea) şi Cenaclul “Lumina” (Popeşti). În acelaşi timp desfăşoară o prestigioasă activitate editorială, publicând mai multe cărţi de poezie şi proză, devenind astăzi un nume cunoscut şi apreciat în literatura contemporană: “Strigarea numelui” (1998), “Jocul secundei” (1999), “Scrisori către aproapele. Introducere în agapologie” - eseuri (2000), “Simfonia pentru spadă şi crin” (2005), “Cântarea cântărilor” (2008) - transpunerea în versuri a celebrului text biblic. De-a lungul timpului, pentru prestigioasa-i activitate, primeşte mai multe premii - Premiul Societăţii literare “Anton Pann” - la Festivalul şi Concursul de poezie “Nicolae Bălcescu”, Premiul Inspectoratului pentru Cultură Vâlcea (1998) pentru cartea de debut “Strigarea numelui” (1998) etc. În prezent este realizatorul unei emisiuni culturale la televiziunea Vâlcea TV.