marți, 2 februarie 2010

Dascalul zilelor de ieri si de azi


Democrit, un mare filosof grec presocratic spunea: „A creşte copii e un lucru riscant, căci reuşita depinde de multă trudă si grijă, iar nereuşita întrece orice altă durere“.
Octavian Goga a surprins în versuri deosebit de frumoase chipul dascălului din Ardeal, în perioada dualismului austro-ungar, a arătat şi în calitate de ziarist în presa românească a timpului, viaţa grea plină de privaţiuni şi umilinţe a acelora care activau în şcoala românească: „Dascălul nostru sătesc condamnat printr-o leafă neînsemnată la privaţiunile unui trai umilitor de modest, a săvârşit la măsuţa lui de brad cel mai frumos apostolat al muncii. Trudind multe ceasuri pe zi, sub tavanul unei căsuţe cu optzeci de suflete, a ostenit acest dascăl învăţându-i carte pe copiii oamenilor. După orele acestei meserii, care cu răsplata ei nu puteau îndestula foamea celor şapte guri de la casa lui, îşi aşeza bietul om surtucul de cheutoarea unei grinzi şi lua sapa ori grebla supunând şi la această muncă mâna care înainte cu o jumătate de ceas potrivea slovele pe tablă. Ascultând cu resemnare îndrumările mai marilor bisericeşti, atins câte o dată în mândria tagmei lui de pornirile maştere ale cutărui preot care îl lua straşnic pe sus, silit să-şi asigure bunăvoinţa părintelui protopop prin plocoane, care zdruncinau de-a binelea echilibrul lui de gospodar modest, supus privirii ascuţite a unui inspector ungur, cu aere de stăpân neîncrezător, acest dascăl a muncit înainte”*
Copiii sunt tot ce avem mai scump. Bogăţia noastră cea mai mare sunt copiii pe care i-am crescut şi educat, căci asta este menirea educatorului pe pămant. Această menire de a creşte şi educa copii atrage dupa sine o mare responsabilitate.

-*Octavian Goga, ”Însemnările unui trecător”, Arad 1911, p. 76–77

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu